Constantin Codrescu
Activitatea
Am încercat să rămân OM în mijlocul unei lumi străine mie,
Activitatea RegizoralĂ Și ScenograficĂ
ÎnvĂȚĂmântul superior artistic
(asistent, conferenȚiar, lector Și profesor universitar)
IATC Bucureşti:
„Balada lui Pintea cel Viteaz” şi „Petru de la Boiabarz”, de Dominic Stanca;
„Fraţii Karamazov”, de Dostoievski.
Institutul de Teatru din Târgu Mureş:
„Cu dragostea nu-i de glumit”, de Loccatteli;
„Când va cânta cocoşul”, de Ivan Bukovean;
„D-ale carnavalului”, de I.L. Caragiale;
„Micii burghezi”, de Maxim Gorki;
„Balada lui Pintea cel Viteaz”, de Dominic Stanca;
„O noapte furtunoasă”, de I.L. Caragiale.
Universitatea Ecologică Bucureşti:
„Gaiţele”, de Al. Kiriţescu;
„Unchiul Vanea”, de A. P. Cehov;
„Azilul de noapte”, de Maxim Gorki.
Universitatea „Spiru Haret”:
„Un pahar cu sifon”, de Paul Everac;
„Năpasta”, de I. L. Caragiale;
„Casa Bernardei Alba”, de G. Lorca.
Ca regizor
instructor al formaȚiunilor de actori amatori
(întreprinderi de teatre populare)
Uzina „Semănătoarea”:
„Colegii”, de Axionov;
„Oameni care tac”, de Al. Voitin.
Teatrul Popular Mediaş:
„Act veneţian”, de Camil Petrescu;
„Doamna Spiriduş”, de Calderon de la Barca;
„Şantaj”, de Șt. Berciu;
„Eterna prostie, eterna comedie”, de M. Crişan, spectacol coupé (Plaut Hanssachs - Caragiale - Băieşu).
Teatrul Popular Buzău:
„Ancheta”, de Al. Voitin.
Teatrul Popular Turnu Severin:
„Albastru infinit (Eternul albastru)”, de Dem Ionaşcu.
Teatre profesioniste
Teatrul de Nord din Satu Mare:
„Un loc rămas liber”, de Ionel Hristea.
Teatrul de Stat Baia Mare:
„Act veneţian”, de Camil Petrescu
Teatrul Dramatic Braşov:
„Valea cu fluturi”, de Iosif Naghiu;
„Passacaglia”, de Titus Popovici.
Teatrul Naţional Târgu-Mureş:
„Fraţii Karamazov”, de Dostoievski;
„Judecată în noapte”, de A. Vallejo;
„Pensiunea Doamnei Olimpia”, de I. D. Şerban (Secţia Maghiară).
Teatrul de Stat Giurgiu:
„Clipa”, de D. Săraru.
Teatrul de Stat Petroşani:
„Eternul Albastru”, de Dem Ionaşcu şi altele;
Teatrul de Stat Galaţi:
„Cine este soţul meu”, de S. Magham.
„Cei doisprezece magnifici”, de Paul Everac;
„Audientă la consul”, de I. Brad.
Teatrul de Stat Sfântu Gheorghe:
„Cine eşti tu?”, de Paul Everac;
„Cititorul de contor”, de Paul Everac.
„Noaptea pe asfalt”, de T. Mănescu;
„Timp şi adevăr”, de Eugenia Busuioceanu;
„Vara trecută la Ciulimsk”, de Vampilov;
„Undeva în Europa”, de Nicolae şi Elena Roşu;
„Un pahar cu sifon”, de Paul Everac;
„Lumea lui Cehov” (spectacol coupé);
„Un pahar cu apă”, de Scrib;
„Maria”, de T. Popescu;
„Călătorie cu telefericul”, de Dinu Grigorescu (Secţia Română).
Teatrul Maria Filotti Brăila:
„Cu căluşul în gură”, de A. Sastre;
„Preferam să mor de râs”, de N. lonescu;
„Mângâierea”, de T. Mănescu;
„Moromeţii”, de Marin Preda (co-regie);
„Despot Eraclidul”, de D. Mutaşcu;
„Roata”, de C. Ifrim;
„Martori şi judecători” şi „Panda”, de I. Bălan;„Încercare de zbor”, de I. Radicicov;
„Frumoşii marilor oraşe”, de Fănuş Neagu (co-regie);
„Lunga poveste de dragoste” şi „Soroana”, de T. Popescu;
„Politica” (partea a treia), de T. Mănescu;
„Audienţă la consul”, de I. Brad;
„Dreptatea omului” („Satan cel bun şi înţelept”), de T. Popescu;
„Moartea unui comis voiajor”, de Arthur Miller;
„Caragiale... fantasticul”, de Constantin Codrescu şi Elena Roşu.
Teatrul Mic din Bucureşti:
„Adio, copilărie!”, de Rozov (Sala Dobrogeanu Gherea);
„Ruy Blas”, de Victor Hugo (Sala C. Miile);
„Acuzarea apără”, de Şt. Berciu.
Teatrul Naţional Bucureşti:
„Variaţiuni enigmatice” de Eric-Emmanuel Schmitt (spectacol nejucat din cauza îmbolnăvirii şi apoi a decesului actorului Doru Popescu).
Teatrul din Pleven - Bulgaria:
„Noaptea pe asfalt”, de T. Mănescu.
Activitatea ca actor
Roluri Pe ScenĂ
Teatrul Naţional din Bucureşti (1949-1951):
„Aşa s-a călit oţelul”, de N. Ostrovski;
„Bătrâneţe zbuciumată”, de Leonid Rahmanov;
„În sat la noi”, de Maria Banuş.
Teatrul Tineretului (1951-1953):
„Dealul vrăbiilor”, de A. Zorin;
„Un flăcău din oraşul nostru”, de K. Simonov.
Teatrul Armatei (1951-1958):
„Recolta de aur”, de Aurel Baranga;
„Dragoste târzie”, de N. Ostrovski;
„La ora şase”, de Petru Dumitriu;
„Furtuni de primăvară”, de N. Tăutu;
„De partea cealaltă”, de fraţii Tur şi Seinin;
„Ruptura”, de A. Pagodin;
„Ioan Vodă cel cumplit”, de L. Fulga;
„Meşterul Manole”, de L. Fulga; .
„Cei trei muşchetari” (după Alexandre Dumas);
„Invazia”, de Lavreniev; şi altele.
În această perioadă a interpretat la Teatrul din Constanţa rolul titular din piesa „Ovidiu”, de N. Sălceanu.
Teatrul Mic fost Teatrul Tineretului, fost Nottara (1958-1977):
„La telefon Taimirul”,
„Nora”, de H. Ibsen;
„Zboară cocorii”;
„Acuzarea apără”, de Şt. Berciu;
„Pisica sălbatică”, de Şt. Berciu;
„Oceanul”, de Stein;
„Galileo Galilei”, de B. Brecht;
„A opta minune”, de A. Lungu;
„Secunda 58”, de Dorel Dorian;
„Nu suntem îngeri”, de P. Ioachim;
„Pensiunea Doamnei Warren”, de B. Schau;
„Dosarul Andersonville”, de S. Levitt;
„Antigona”, de Sofocle;
„Testamentul câinelui”, de A. Suassuna;
„Balul absolvenţilor”, de V. Rozov;
„Incident la Vichy”, de A. Miller;
„Timp şi adevăr”, de Eugenia Busuioceanu;
„Dragostea noastră”, de T. Mănescu;
„Maria 1714”, de I. Păunescu;
„Ruy Blas”, de V. Hugo;
„Oricât ar părea de ciudat”, de Dorel Dorian şi altele.
În aceeaşi perioadă a jucat:
la Satu Mare în piesa „Un loc rămas liber”, de Ionel
Hristea.
la Sala Mică a Ateneului Român în piesa „La muzica”, de M. Duras.
la Teatrul din Braşov în piesa „Brâncuşi”, de A. Platti.
Teatrul Naţional Târgu Mureş (1977-1981):
„Omul care aduce ploaia”, de R. Nasch;
„Fraţii Karamazov”, de P. Dostoievski.
Teatrul Maria Filotti din Brăila (1981-1986):
„Cu căluşul în gură”, de A. Sastre;
„Despot Eraclidul”, de D. Mutascu;
„Politica I (Trestia gânditoare)”, de T. Mănescu;
„Politica II (Ferocitate)”;
„Politica III”.
Teatrul din Sfântu Gheorghe (1986-1990):
„Un pahar cu apă”, de Scrib;
„Călătorie cu telefericul”, de D. Grigorescu.
Teatrul Nottara (1994-1996):
„Doctorul – minune”, de Hristache Popescu;
„Orfanul Zac”, de Ji Jun Xiang
„Scenariul”, de Martin Kremp.
Teatrul Evreiesc:
„Stalin şi Bufonul”
Teatrul Naţional Bucureşti:
„Variaţiuni enigmatice” de Eric-Emmanuel Schmitt (rol principal; spectacol neprezentat la public din cauza decesului actorului Valeriu Popescu);
„Toma D 'Aquino”, după romanul lui A. Stăcescu.
Teatrul G. Ciprian din Buzău (2008-2009):
„Inimă de boxer”, de Lutz Hubner.
Activitatea CinematograficĂ
„Nepoţii gornistului” (1953), regizor: Dinu Negreanu.
„Răsare soarele” (1954), regizor: Dinu Negreanu.
„Moara cu noroc” (1956), regizor: Victor Iliu.
„Mândrie” (1960), regizor: Marius Teodorescu.
„Puştiul” (1961), regizor: Elisabeta Bostan.
„Partea ta de vină” (1962), regizor: Mircea Mureşan.
„De-aş fi... Harap Alb” (1965), regizor: Ion Popescu Gopo.
„Răscoala” (1965), regizor: Mircea Mureşan.
„Subteranul” (1967), regia: Virgil Calotescu.
„Mihai Viteazul” (1970), regizor: Sergiu Nicolaescu.
„Haiducii lui Şaptecai” (1970), regizor: Dinu Cocea.
„Săptămâna nebunilor” (1970), regizor: Dinu Cocea.
„Zestrea domniţei Ralu” (1971), regizor: Dinu Cocea.
„De bună voie şi nesilit de nimeni” (1974), regizor: Maria Callas Dinescu.
„Evadarea” (1975), regizor: Ştefan Trăian Roman.
„Mastodontul” (1975), regizor: Virgil Calotescu.
„Cercul magic” (1975), regizor: David Reu.
„Bunicul şi doi delicvenţi minori” (1976), regizor: Maria Callas Dinescu.
„Trei zile şi trei nopţi” (1976), regizor: Dinu Tănase.
„Roşcovanul” (1976), regizor: Francisc Munteanu.
„Pentru patrie” (1977), regizor: Sergiu Nicolaescu.
„Vlad Ţepeş” (1978), regizor: Doru Năstase.
„Speranţa” (1979), regizor: Şerban Creangă.
„Bietul loanide” (1979), regizor: Dan Piţa.
„La răscrucea marilor furtuni” (1980), regizor: Mircea Moldovan.
„Capcana mercenarilor” (1981), regizor: Sergiu Nicolaescu.
„Trandafirul galben” (1981), regizor: Doru Năstase.
„Întârzierea” („Vară scurtă”1983), regizor: Dan Stoica.
„Masca de argint” (1984), regizor: Gheorghe Vitanidis.
„Colierul de turcoaze” (1985), regizor: Gheorghe Vitanidis.
„Bătălia din umbră” (1985), regizor: Andrei Blaier.
„Un oaspete la cină” (1986), regizor: Mihai Constantinescu.
„Pistruiatul” („Evadatul”; „Ascunzişul”; „Insurecţia” 1986), regizor: Francisc Munteanu.
„Totul se plăteşte” (1986), regizor: Mircea Moldovan.
„Martori dispăruţi” (1988), regizor: Dan Mironescu.
„Enigmele se explică în zori” (1989), regizor: Aurel Miheleş.
„Sezonul pescăruşilor” (1984), regizor: Nicolae Opriţescu.
„Lacrima cerului” (1989), regizor: Adrian Istrătescu.
„Doi haiduci şi o crâşmăriţă” (1992), regizor: George Comea.
„Terente, regele bălţilor” (1995), regizor: Andrei Blaier.
„Magnatul” (2004), regizor: Şerban Marinescu.
Activitatea La Radiodifuziunea RomânĂ
Activitate desfăşurată pe parcursul a 50 de ani: emisiuni de versuri, poeme de mari dimensiuni, povestiri, interviuri, roluri în piese de teatru.
Dintre piesele de teatru amintim:
„Leonardo da Vinci”, de A. Kiriţescu, regia Mihai Zira,
1952;
„Răzvan şi Vidra”, de Bogdan Petriceicu Hasdeu, regia: C. Moruzan, 1955;
„Michelangelo”, de A. Kiriţescu, regia: Mihai Zira, 1957;
„Năpasta”, de I. L. Caragiale, regia: C. Moruzan, 1956;
„Bălcescu”, de Camil Petrescu, regia: Mihai Zira, 1959;
„Jocul Ielelor”, de Camil Petrescu, regia: Paul Stratilat, 1958;
„Mitică Popescu” de Camil Petrescu, regia: Paul Stratilat, 1957;
„Suflete tari”, de Camil Petrescu, regia: Elena Negreanu, 1966;
„Întunecare” de Cezar Petrescu, regia: C. Moruzan, 1955;
„Acuzarea apără”, de Ştefan Berciu, regia: C. Codrescu şi Mihai Zira, 1965;
„Groapa cu furnici”, de Titel Constantinescu, regia: Titel Constatinescu, 1971;
„Oricât ar părea de ciudat”, de Dorel Dorian, regia: Cristian Munteanu, 1965;
„Limuzinele morţii”, de Haralamb Zincă, regia: Cristian Munteanu, 1968;
„Soldatul Fanfaron” de Plaut, regia: George Teodorescu, 1954;
„Antigona”, de Sofocle, regia: C. Moruzan, 1955;
„Electra”, de Sofocle, regia: Mihai Zira, 1956;
„Oedip”, de Sofocle, regia: Mihai Zira, 1962.
„Vrăjitoarele din Salem”, de Arthur Miller, regia: Mihai Zira, 1956;
„Dincolo de zare”, de Eugen O’Neill, regia: C. Moruzan, 1957.
„Liturghia de la miezul nopţii”, de Peter Karvas, regia: Mihai Zira, 1961;
„Ferma Dangaard”, de Martin Anderson-Necsyo, regia: Mihai Zira, 1954;
„Doi tineri din Verona”, de Shakespeare, regia: George Teodorescu, 1953;
„Hamlet”, de Shakespeare, regia: Mihai Zira, 1963;
„Regele Lear”, de W. Shakespeare, regia: George Teodorescu, 1955, în rolul Edgard, iar în anul 2005, rolul titular, regia: Grigore Pinte;
„Richard al II-lea”, de W. Shakespeare, regia: C. Moruzan, 1956;
„Maşina de scris”, de Jean Cocteau, regia: Titi Acs, 1957;
„Cidul”, de Pierre Comeille, regia: Val Moldoveanu, 1956;
„Hernani”, de Victor Hugo, regia: Mihai Pascal, 1960;
„Marion de Lorme”, de Victor Hugo, regia: Mihai Zira, 1957;
„Andromaca”, de Jean Racine, regia: Mihai Zira, 1967;
„Don Carlos”, de Friederich Schiller, regia: Mihai Zira, 1955;
„Hoţii”, de Friederich Schiller, regia: Paul Stratilat, 1962;
„Familia Wanner”, de Friederich Wolff, regia: Elena Negreanu, 1961;
„Peer Gynt”, de Henric Ibsen, regia: Mihai Zira, 1958;
„Tania”, de Alexei Arbuzov, regia: Mihai Zira, 1962;
„Quentin Durward”, de Walter Scott, regia: Mihai Zira, 1966, şi numeroase alte roluri, interpretate în perioada 1966 până în prezent.
