Constantin Codrescu

Activitatea

Maestrului Constantin Codrescu

Am încercat să rămân OM în mijlocul unei lumi străine mie,

Activitatea RegizoralĂ Și ScenograficĂ

ÎnvĂȚĂmântul superior artistic

(asistent, conferenȚiar, lector Și profesor universitar)

IATC Bucureşti:
„Balada lui Pintea cel Viteaz” şi „Petru de la Boiabarz”, de Dominic Stanca;
„Fraţii Karamazov”, de Dostoievski.

Institutul de Teatru din Târgu Mureş:
„Cu dragostea nu-i de glumit”, de Loccatteli;
„Când va cânta cocoşul”, de Ivan Bukovean;
„D-ale carnavalului”, de I.L. Caragiale;
„Micii burghezi”, de Maxim Gorki;
„Balada lui Pintea cel Viteaz”, de Dominic Stanca;
„O noapte furtunoasă”, de I.L. Caragiale.

Universitatea Ecologică Bucureşti:
„Gaiţele”, de Al. Kiriţescu;
„Unchiul Vanea”, de A. P. Cehov;
„Azilul de noapte”, de Maxim Gorki.

Universitatea „Spiru Haret”:
 „Un pahar cu sifon”, de Paul Everac;
„Năpasta”, de I. L. Caragiale;
„Casa Bernardei Alba”, de G. Lorca.

Ca regizor

instructor al formaȚiunilor de actori amatori
(întreprinderi de teatre populare)

Uzina „Semănătoarea”:

„Colegii”, de Axionov;
„Oameni care tac”, de Al. Voitin.

Teatrul Popular Mediaş:

„Act veneţian”, de Camil Petrescu;
„Doamna Spiriduş”, de Calderon de la Barca;
„Şantaj”, de Șt. Berciu;
„Eterna prostie, eterna comedie”, de M. Crişan, spectacol coupé (Plaut Hanssachs - Caragiale - Băieşu).

Teatrul Popular Buzău:

„Ancheta”, de Al. Voitin.

Teatrul Popular Turnu Severin:

„Albastru infinit (Eternul albastru)”, de Dem Ionaşcu.

Teatre profesioniste

Teatrul de Nord din Satu Mare:

„Un loc rămas liber”, de Ionel Hristea.

Teatrul de Stat Baia Mare:

„Act veneţian”, de Camil Petrescu

Teatrul Dramatic Braşov:

„Valea cu fluturi”, de Iosif Naghiu;
„Passacaglia”, de Titus Popovici.

Teatrul Naţional Târgu-Mureş:

„Fraţii Karamazov”, de Dostoievski;
„Judecată în noapte”, de A. Vallejo;
„Pensiunea Doamnei Olimpia”, de I. D. Şerban (Secţia Maghiară).

Teatrul de Stat Giurgiu:

„Clipa”, de D. Săraru.

Teatrul de Stat Petroşani:

„Eternul Albastru”, de Dem Ionaşcu şi altele;

Teatrul de Stat Galaţi:

„Cine este soţul meu”, de S. Magham.
„Cei doisprezece magnifici”, de Paul Everac;
„Audientă la consul”, de I. Brad.

Teatrul de Stat Sfântu Gheorghe:

„Cine eşti tu?”, de Paul Everac;
„Cititorul de contor”, de Paul Everac.
„Noaptea pe asfalt”, de T. Mănescu;
„Timp şi adevăr”, de Eugenia Busuioceanu;
„Vara trecută la Ciulimsk”, de Vampilov;
„Undeva în Europa”, de Nicolae şi Elena Roşu;
„Un pahar cu sifon”, de Paul Everac;
„Lumea lui Cehov” (spectacol coupé);
„Un pahar cu apă”, de Scrib;
„Maria”, de T. Popescu;
„Călătorie cu telefericul”, de Dinu Grigorescu (Secţia Română).

Teatrul Maria Filotti Brăila:

„Cu căluşul în gură”, de A. Sastre;
„Preferam să mor de râs”, de N. lonescu;
„Mângâierea”, de T. Mănescu;
„Moromeţii”, de Marin Preda (co-regie);
„Despot Eraclidul”, de D. Mutaşcu;
„Roata”, de C. Ifrim;
„Martori şi judecători” şi „Panda”, de I. Bălan;„Încercare de zbor”, de I. Radicicov;
„Frumoşii marilor oraşe”, de Fănuş Neagu (co-regie);
„Lunga poveste de dragoste” şi „Soroana”, de T. Popescu;
„Politica” (partea a treia), de T. Mănescu;
„Audienţă la consul”, de I. Brad;
„Dreptatea omului” („Satan cel bun şi înţelept”), de T. Popescu;
„Moartea unui comis voiajor”, de Arthur Miller;
„Caragiale... fantasticul”, de Constantin Codrescu şi Elena Roşu.

Teatrul Mic din Bucureşti:

„Adio, copilărie!”, de Rozov (Sala Dobrogeanu Gherea);
„Ruy Blas”, de Victor Hugo (Sala C. Miile);
„Acuzarea apără”, de Şt. Berciu.

Teatrul Naţional Bucureşti:

„Variaţiuni enigmatice” de Eric-Emmanuel Schmitt (spectacol nejucat din cauza îmbolnăvirii şi apoi a decesului actorului Doru Popescu).

Teatrul din Pleven - Bulgaria:

„Noaptea pe asfalt”, de T. Mănescu.

Activitatea ca actor

Roluri Pe ScenĂ

Teatrul Naţional din Bucureşti (1949-1951):
„Aşa s-a călit oţelul”, de N. Ostrovski;
„Bătrâneţe zbuciumată”, de Leonid Rahmanov;
„În sat la noi”, de Maria Banuş.

Teatrul Tineretului (1951-1953):
„Dealul vrăbiilor”, de A. Zorin;
„Un flăcău din oraşul nostru”, de K. Simonov.

Teatrul Armatei (1951-1958):
„Recolta de aur”, de Aurel Baranga;
„Dragoste târzie”, de N. Ostrovski;
„La ora şase”, de Petru Dumitriu;
„Furtuni de primăvară”, de N. Tăutu;
„De partea cealaltă”, de fraţii Tur şi Seinin;
„Ruptura”, de A. Pagodin;
„Ioan Vodă cel cumplit”, de L. Fulga;
„Meşterul Manole”, de L. Fulga; .
„Cei trei muşchetari” (după Alexandre Dumas);
„Invazia”, de Lavreniev; şi altele.
În această perioadă a interpretat la Teatrul din Constanţa rolul titular din piesa „Ovidiu”, de N. Sălceanu.

Teatrul Mic fost Teatrul Tineretului, fost Nottara (1958-1977):
„La telefon Taimirul”,
„Nora”, de H. Ibsen;
„Zboară cocorii”;
„Acuzarea apără”, de Şt. Berciu;
„Pisica sălbatică”, de Şt. Berciu;
„Oceanul”, de Stein;
„Galileo Galilei”, de B. Brecht;
„A opta minune”, de A. Lungu;
„Secunda 58”, de Dorel Dorian;
„Nu suntem îngeri”, de P. Ioachim;
„Pensiunea Doamnei Warren”, de B. Schau;
„Dosarul Andersonville”, de S. Levitt;
„Antigona”, de Sofocle;
„Testamentul câinelui”, de A. Suassuna;
„Balul absolvenţilor”, de V. Rozov;
„Incident la Vichy”, de A. Miller;
„Timp şi adevăr”, de Eugenia Busuioceanu;
„Dragostea noastră”, de T. Mănescu;
„Maria 1714”, de I. Păunescu;
„Ruy Blas”, de V. Hugo;
„Oricât ar părea de ciudat”, de Dorel Dorian şi altele.

În aceeaşi perioadă a jucat:
la Satu Mare în piesa „Un loc rămas liber”, de Ionel
Hristea.
la Sala Mică a Ateneului Român în piesa „La muzica”, de M. Duras.
la Teatrul din Braşov în piesa „Brâncuşi”, de A. Platti.
Teatrul Naţional Târgu Mureş (1977-1981):
„Omul care aduce ploaia”, de R. Nasch;
„Fraţii Karamazov”, de P. Dostoievski.

Teatrul Maria Filotti din Brăila (1981-1986):
„Cu căluşul în gură”, de A. Sastre;
„Despot Eraclidul”, de D. Mutascu;
„Politica I (Trestia gânditoare)”, de T. Mănescu;
„Politica II (Ferocitate)”;
„Politica III”.

Teatrul din Sfântu Gheorghe (1986-1990):
„Un pahar cu apă”, de Scrib;
„Călătorie cu telefericul”, de D. Grigorescu.

Teatrul Nottara (1994-1996):
„Doctorul – minune”, de Hristache Popescu;
„Orfanul Zac”, de Ji Jun Xiang
„Scenariul”, de Martin Kremp.

Teatrul Evreiesc:
„Stalin şi Bufonul”

Teatrul Naţional Bucureşti:
„Variaţiuni enigmatice” de Eric-Emmanuel Schmitt (rol principal; spectacol neprezentat la public din cauza decesului actorului Valeriu Popescu);
„Toma D 'Aquino”, după romanul lui A. Stăcescu.

Teatrul G. Ciprian din Buzău (2008-2009):
„Inimă de boxer”, de Lutz Hubner.

Activitatea CinematograficĂ

„Nepoţii gornistului” (1953), regizor: Dinu Negreanu.
„Răsare soarele” (1954), regizor: Dinu Negreanu.
„Moara cu noroc” (1956), regizor: Victor Iliu.

//constantincodrescu.ro/wp-content/uploads/2020/06/98154661_143769847252887_3980440218074349568_n.jpg

„Mândrie” (1960), regizor: Marius Teodorescu.
„Puştiul” (1961), regizor: Elisabeta Bostan.
„Partea ta de vină” (1962), regizor: Mircea Mureşan.
„De-aş fi... Harap Alb” (1965), regizor: Ion Popescu Gopo.
„Răscoala” (1965), regizor: Mircea Mureşan.
„Subteranul” (1967), regia: Virgil Calotescu.
„Mihai Viteazul” (1970), regizor: Sergiu Nicolaescu.
„Haiducii lui Şaptecai” (1970), regizor: Dinu Cocea.
„Săptămâna nebunilor” (1970), regizor: Dinu Cocea.
„Zestrea domniţei Ralu” (1971), regizor: Dinu Cocea.
„De bună voie şi nesilit de nimeni” (1974), regizor: Maria Callas Dinescu.
„Evadarea” (1975), regizor: Ştefan Trăian Roman.
„Mastodontul” (1975), regizor: Virgil Calotescu.
„Cercul magic” (1975), regizor: David Reu.
„Bunicul şi doi delicvenţi minori” (1976), regizor: Maria Callas Dinescu.
„Trei zile şi trei nopţi” (1976), regizor: Dinu Tănase.
„Roşcovanul” (1976), regizor: Francisc Munteanu.
„Pentru patrie” (1977), regizor: Sergiu Nicolaescu.
„Vlad Ţepeş” (1978), regizor: Doru Năstase.
„Speranţa” (1979), regizor: Şerban Creangă.
„Bietul loanide” (1979), regizor: Dan Piţa.
„La răscrucea marilor furtuni” (1980), regizor: Mircea Moldovan.
„Capcana mercenarilor” (1981), regizor: Sergiu Nicolaescu.
„Trandafirul galben” (1981), regizor: Doru Năstase.
„Întârzierea” („Vară scurtă”1983), regizor: Dan Stoica.
„Masca de argint” (1984), regizor: Gheorghe Vitanidis.
„Colierul de turcoaze” (1985), regizor: Gheorghe Vitanidis.
„Bătălia din umbră” (1985), regizor: Andrei Blaier.
„Un oaspete la cină” (1986), regizor: Mihai Constantinescu.
„Pistruiatul” („Evadatul”; „Ascunzişul”; „Insurecţia” 1986), regizor: Francisc Munteanu.
„Totul se plăteşte” (1986), regizor: Mircea Moldovan.
„Martori dispăruţi” (1988), regizor: Dan Mironescu.
„Enigmele se explică în zori” (1989), regizor: Aurel Miheleş.
„Sezonul pescăruşilor” (1984), regizor: Nicolae Opriţescu.
„Lacrima cerului” (1989), regizor: Adrian Istrătescu.
„Doi haiduci şi o crâşmăriţă” (1992), regizor: George Comea.
„Terente, regele bălţilor” (1995), regizor: Andrei Blaier.
„Magnatul” (2004), regizor: Şerban Marinescu.

Activitatea La Radiodifuziunea RomânĂ

Activitate desfăşurată pe parcursul a 50 de ani: emisiuni de versuri, poeme de mari dimensiuni, povestiri, interviuri, roluri în piese de teatru.

Dintre piesele de teatru amintim:
„Leonardo da Vinci”, de A. Kiriţescu, regia Mihai Zira,
1952;
„Răzvan şi Vidra”, de Bogdan Petriceicu Hasdeu, regia: C. Moruzan, 1955;
„Michelangelo”, de A. Kiriţescu, regia: Mihai Zira, 1957;
„Năpasta”, de I. L. Caragiale, regia: C. Moruzan, 1956;
„Bălcescu”, de Camil Petrescu, regia: Mihai Zira, 1959;
„Jocul Ielelor”, de Camil Petrescu, regia: Paul Stratilat, 1958;
„Mitică Popescu” de Camil Petrescu, regia: Paul Stratilat, 1957;
„Suflete tari”, de Camil Petrescu, regia: Elena Negreanu, 1966;
„Întunecare” de Cezar Petrescu, regia: C. Moruzan, 1955;
„Acuzarea apără”, de Ştefan Berciu, regia: C. Codrescu şi Mihai Zira, 1965;
„Groapa cu furnici”, de Titel Constantinescu, regia: Titel Constatinescu, 1971;
„Oricât ar părea de ciudat”, de Dorel Dorian, regia: Cristian Munteanu, 1965;
„Limuzinele morţii”, de Haralamb Zincă, regia: Cristian Munteanu, 1968;
„Soldatul Fanfaron” de Plaut, regia: George Teodorescu, 1954;
„Antigona”, de Sofocle, regia: C. Moruzan, 1955;
„Electra”, de Sofocle, regia: Mihai Zira, 1956;
„Oedip”, de Sofocle, regia: Mihai Zira, 1962.
„Vrăjitoarele din Salem”, de Arthur Miller, regia: Mihai Zira, 1956;
„Dincolo de zare”, de Eugen O’Neill, regia: C. Moruzan, 1957.
„Liturghia de la miezul nopţii”, de Peter Karvas, regia: Mihai Zira, 1961;
„Ferma Dangaard”, de Martin Anderson-Necsyo, regia: Mihai Zira, 1954;
„Doi tineri din Verona”, de Shakespeare, regia: George Teodorescu, 1953;
„Hamlet”, de Shakespeare, regia: Mihai Zira, 1963;
„Regele Lear”, de W. Shakespeare, regia: George Teodorescu, 1955, în rolul Edgard, iar în anul 2005, rolul titular, regia: Grigore Pinte;
„Richard al II-lea”, de W. Shakespeare, regia: C. Moruzan, 1956;
„Maşina de scris”, de Jean Cocteau, regia: Titi Acs, 1957;
„Cidul”, de Pierre Comeille, regia: Val Moldoveanu, 1956;
„Hernani”, de Victor Hugo, regia: Mihai Pascal, 1960;
„Marion de Lorme”, de Victor Hugo, regia: Mihai Zira, 1957;
„Andromaca”, de Jean Racine, regia: Mihai Zira, 1967;
„Don Carlos”, de Friederich Schiller, regia: Mihai Zira, 1955;
„Hoţii”, de Friederich Schiller, regia: Paul Stratilat, 1962;
„Familia Wanner”, de Friederich Wolff, regia: Elena Negreanu, 1961;
„Peer Gynt”, de Henric Ibsen, regia: Mihai Zira, 1958;
„Tania”, de Alexei Arbuzov, regia: Mihai Zira, 1962;
„Quentin Durward”, de Walter Scott, regia: Mihai Zira, 1966, şi numeroase alte roluri, interpretate în perioada 1966 până în prezent.

Constantin Codrescu

Un Timp Prin Care Am Trecut